România a importat, anul trecut, o cantitate de electricitate cu 88% mai mare față de anul precedent, arată datele publicate, vineri, de către Transelectrica, în raportul său privind rezultatele anuale. La începutul acestui an, în sistemul energetic național erau capacități de producere a energiei de 18.610 MW. Anul trecut au fost puse în funcțiune centrale de 1.100 MW, din care jumătate sunt parcuri fotovoltaice, iar 380 MW sunt de fapt centrale modernizate, arată hotnews.ro.
Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – decembrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2023, se observă o creștere cu un procent de 4% a consumului intern net și o scădere cu 7% a producției nete de energie.
Schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în anul 2024 o scădere de 19% față de aceeași perioadă din anul 2023, iar cele de import au înregistrat o creștere în procent de 88%, se arată în raportul Transelectrica.
Exportul a scăzut pe graniţa cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina și a crescut pe granița cu Moldova, iar importul a crescut pe toate granițele.
Potrivit graficelor prezentate de Transelecrica, anul trecut, țara noastră a importat 9,6 TWh, aproape 20% din consumul net de 53,4 TWh. Producția totală națională a fost de 50,5 TWh, iar exporturile au fost de 6,7 TWh.
Consumul de energie electrică în anul 2024 a înregistrat creșteri lunare, cu valori cuprinse între 0,51% în luna februarie și 8,75% în luna iulie, cu excepția lunilor aprilie și mai, când s-au înregistrat scăderi (-1,70% în aprilie și -0,41% în mai).
Creșterea consumului la nivel de an a avut loc pe fondul unei temperaturi medii anuale mai mari cu 0,6 grade C în anul 2024 comparativ cu cea din anul 2023, dar cu valori mai scăzute decât în anul anterior în lunile de toamnă – iarnă (ianuarie și septembrie – decembrie), respectiv mai ridicate în lunile de vară (iunie – august), fapt care a determinat creșterea utilizării climatizării alimentate din surse electrice.
„Creșterea consumului este în realitate mai mare, dacă se ține cont de creșterea puterii instalate la prosumatori, al căror consum alimentat din sursă proprie nu se cunoaște, dar și de consumatorii care dețin panouri fotovoltaice dar nu sunt înregistrați ca prosumatori”, mai spun reprezentanții Transelectrica.
În ceea ce privește producția de electricitate, anul trecut s-au înregistrat scăderi pe toate componentele, respectiv: din surse termo – 1%, nuclear – 3%, hidro – 22%, regenerabile – 6%.
Începând cu al treilea trimestru din anul 2023, în mixul de producţie s-a introdus producţia din baterii, care, la sfârșitul anului 2024 a cumulat valoarea de 27,5 GWh.
La data de 1 ianuarie 2025, puterea brută instalată în sistemul energetic național totaliza 18.610 MW, cu următoarea structură pe surse primare de energie: cărbune – 2.762 MW (2.162 MW net), hidrocarburi – 2.714 MW (2.187 MW net), nuclear – 1.413 MW (1.300 MW net), hidro – 6.633 MW (6.307 MW net), eolian – 3.095 MW (3.035 MW net), fotovoltaic – 1.853 MW (1.763 MW net), biomasă – 138 MW (127 MW net).
În cursul anului 2024 s-au pus în funcțiune centrale electrice care totalizează 1.143 MW, cu următoarea structură: 25 MW hidrocarburi, 30 MW eolian, 581 MW fotovoltaic, 53 MW hidro, 330 MW cărbune, 121 MW în baterii de stocare, respectiv 3 MW biogaz.
Capacitatea de 330 MW pe cărbune pusă în funcțiune anul trecut reprezintă un grup de la Rovinari care a fost retehnologizat în perioada 2015-2024.
Totodată, cei 53 de MW hidro puși în funcțiune anul trecut sunt de fapt tot o retehnolgizare, este vorba de un grup de la hidrocentrala Stejaru.
