Începând cu anul școlar 2024-2025, directorii unităților de învățământ preuniversitar pot fi demiși nu doar de inspectoratele școlare, ci și la „propunerea motivată a autorității publice locale, care, anual, evaluează respectarea contractului și a planului de management administrativ-financiar”, conform noilor prevederi incluse în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP 2024).
Această propunere reprezintă una dintre cele mai importante modificări ale regulamentului, iar „hotărârea finală aparține inspectoratelor școlare județene ISJ/ISMB”, arată Edupedu.ro
Prevederea este parte a unui set extins de modificări care introduc noi mecanisme de evaluare și sancționare a directorilor de școli. Astfel, directorii pot fi demişi și pentru „încălcarea cu vinovăție a obligațiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea procedurii de cercetare disciplinară prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”.
Conform articolului 20 din ROFUIP 2024, demiterea unui director poate fi inițiată în mai multe moduri. Pe lângă autoritățile locale, demiterea poate fi solicitată de:
- Inspectorul școlar general al ISJ/ISMB, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului;
- 2/3 dintre membrii consiliului de administrație al unității de învățământ, care vor întocmi un raport de evaluare a activității directorului. Decizia finală în acest caz aparține consiliului de administrație al ISJ/ISMB;
- Consiliul profesoral, dacă cel puțin 2/3 dintre membri votează în secret pentru demitere, urmat de un audit realizat de inspectorat. Rezultatele auditului sunt analizate de consiliul de administrație al ISJ/ISMB, care va lua o decizie privind menținerea sau eliberarea din funcție a directorului.
O prevedere deosebit de controversată este introducerea posibilității ca autoritățile locale, adică primarii și consiliile locale, să aibă un rol decisiv în evaluarea directorilor. În conformitate cu articolul 106 din Codul Administrativ (OUG 57/2019), „autoritățile administrației publice din comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive”. Asta înseamnă că primarii și consiliile locale, prin influența pe care o exercită asupra inspectoratelor, pot determina demiterea directorilor de școli.
Modificările introduse de ROFUIP 2024 au stârnit discuții privind riscul creșterii influenței politice în numirea și demiterea directorilor de școli. În contextul actual, politizarea inspectoratelor școlare a devenit o problemă semnalată frecvent de organizațiile din domeniu, fiind deja cunoscut faptul că „toți inspectorii generali și inspectorii generali adjuncți din ISJ-uri sunt numiți politic”.
În acest cadru, un primar care solicită demiterea unui director are posibilitatea de a influența semnificativ managementul școlar, ceea ce poate deschide calea pentru abuzuri politice. Directorii, care în mod normal ar trebui să fie recrutați și evaluați pe baza criteriilor profesionale și meritocratice, riscă să fie înlocuiți pe criterii politice.
În plus, conform noilor reguli, directorii de școli au și alte responsabilități și incompatibilități. De exemplu, pe perioada mandatului, directorul nu poate deține funcții de conducere în partide politice, cum ar fi președinte sau vicepreședinte la nivel local sau național, nici funcții administrative cum ar fi primar, viceprimar, sau președinte de consiliu județean.
De asemenea, directorii trebuie să colaboreze cu diferite structuri din cadrul școlii, precum consiliul profesoral, personalul didactic auxiliar, consiliul elevilor, consiliul reprezentativ al părinților și alte comisii specializate. În plus, directorul are obligația de a solicita consultanță juridică de la inspectorat pentru orice litigiu în care este implicată unitatea de învățământ pe care o conduce.