Lucrările la hidrocentralele din Defileul Jiului, oprite în 2017 de organizațiile de mediu, ar putea fi reluate. Marți și miercuri au fost organizate dezbateri publice, lăsate cu scandal, la Bumbești-Jiu și Târgu-Jiu.

Amenajarea hidroenergetică din Defileul Jiului, aflată în stadiul de execuție de 87%, a fost contestată de ONG-urile Agent Green și Bankwatch, care au solicitat demolarea construcțiilor de pe râul Jiu. Au susținut că, prin derularea proiectului, în care s-au investit circa 200 de milioane de euro, Parcul Naţional Defileul Jiului va fi distrus.

• „Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de munte, care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu pădurile virgine şi cvasi-virgine care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi înlocuit cu un firicel jalnic de apă, pierdut printre pietre”, se arăta într-o petiţie lansată de organizaţiile de mediu.

Amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu, care prevedea construcţia a două hidrocentrale din Defileul Jiului, a început în anul 2003, când a fost deschis şantierul Hidroelectrica. Atunci, zona nu făcea parte dintr-un parc naţional. Hidroelectrica a obţinut o autorizaţie de mediu valabilă până la finalul lucrărilor, dar investiţia nu a fost realizată la timp. Proiectul prevedea captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin conducte. Din 2017, construcţiile de pe râul Jiu au intrat în conservare.

„Se așteaptă ca amenajarea hidroenergetică, aprobată din 2003, cu o capacitate instalată de 65,14 MW, să aibă o producție medie anuală de aproximativ 259 GWh. Obiectivul este în prezent realizat în proporție de 87%, scopul fiind finalizarea construcției în 2026. Restul de executat este estimat la aproximativ 350 milioane lei”, arăta un raport al Hidroelectrica.

• Marius Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei: “Vreau să vorbesc în calitate de cetățean al județului Gorj și să ieșim puțin din sfera de critici și să ne amintim de anul 2020. A fost o pandemie care e dureroasă pentru mulți. Ce facem dacă intrăm într-o criză energetică? În 2020, atât România și Europa eram gata, gata să intrăm într-o criză energetică. Nu știu dacă ați văzut oamenii conectați la toate aparatele acelea în spitale. Toate erau conectate la energie. Cum putem să devenim independenți energetic dacă nu prin astfel de investiții? Eoliene, hidro, cărbune. Trebuie păstrate toate! Contează crearea de locuri de muncă. Că sunt 20, 40, pot să fie ocupate de oameni din Gorj și din Hunedoara. Ce facem cu tinerii? Îi trimitem pe toți în străinătate? Toate investițiile vor crea locuri de muncă. Sunt investiți banii românilor, ai tuturor, ce facem? Renunțăm? Uitați-vă ce avem la graniță! Trebuie să ne asigurăm singuri energia. Pentru a aprinde becul, trebuie finalizate aceste investiții în energie”.

• Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj: „Proiectul amenajării Văii Jiului e perfect legal! În 2012, se emite autorizația de construire de colegii mei și a fost conform legii de la acea dată. Niciodată, instituția pe care o reprezint nu a încălcat legea. Certificatul de urbanism emis de mine e perfect legal și voi emite autorizația de construire pentru a pune în funcțiune investițiile. Sunt jurist, dar în primul rând sunt român. Ne dorim această investiție și o vom duce la capăt”.