Mixul de energie din România conţine o revenire surprinzătoare, cea a cărbunilor, arată Ziarul Financiar. Luni, de exemplu, în jurul orei 12:00, 15% din producţia de energie a României era asigurată de centralele pe cărbuni, aceleaşi centrale pe care România vrea să le închidă cel târziu până în 2032.
„Din cauza secetei, producţia de energie hidro a scăzut. Avem într-adevăr producţie de energie solară, dar din păcate este o producţie care nu se mulează pe curba de consum. Astfel, sistemul este într-un dezechilibru, iar când consumul începe să crească, nu mai este soare, astfel că trebuie să intre cărbunele. Iar, repornirea cărbunelui este extrem de costisitoare, mai ales după pauze îndelungate, lucru care se vede în preţul spot. Pe partea de consumatori, aceste lucruri nu se văd deocamdată“, a declarat Adrian Borotea, country manager, Verbund Wind Power România, unul dintre cei mai puternici investitori în producţia de energie eoliană locală.
Luni, în jurul prânzului, Hidroelectrica asigura circa 21% din producţia de energie a România, numai 1.342 MW din cei peste 6.000 MW fiind în funcţiune. Datele Transelectrica arată că, la finalul lunii iunie, gradul de umplere din lacurile de acumulare era de 83%, mai mic față de finalul lunii iunie 2023, când era de 93%. Peste 1.000 MW de energie solară, din cei aproape 1.600 MW pe care îi are România, fără prosumatori, injectau energie în sistem în jurul prânzului, astfel că ponderea parcurilor fotovoltaice ajunsese la 18% în producţia de energie totală. Eolienele nu se învârteau prea tare, astfel că numai 10% din cei 3.000 MW injectau energie în sistem, ceea ce înseamnă cam 5% din producţia naţională. Restul era acoperit de nuclear, gaz şi cărbuni. Gazul şi cărbunii acopereau peste 30% din producţia de energie, cu 15% numai cărbuni.
„Este cum nu se poate mai prost pentru că vedem de fapt cum producţia de energie nu se mulează pe consumul pe care îl avem. Dacă aveam un consum de dimineaţă, ca într-o economie în care lucrurile merg, atunci energia solară îşi găsea locul. Acum, ea se produce când nu este nevoie de ea, soluţii de stocare nu sunt, iar când există consum trebuie să intre cărbunele pentru că hidro este afectată de secetă, iar solarul nu mai produce la fel. Sunt nişte semnale de piaţă pe care statul ar trebui să le înţeleagă“, mai spune Adrian Borotea.
Un prim pas ar fi accelerarea investiţiilor pe partea de stocare, dar şi gândirea unor mecanisme prin care ar putea fi stimulat consumul de energie.
